Google Pixel 2 XL nu este orice telefon şi nici măcar orice flagship din anul 2017, în ideea că este ocupantul locului întâi în topul DxOMark, al celor mai bune camere de pe telefoanele mobile. În ciuda controverselor, topul rămâne relevant, chiar şi prin prisma faptului că sunt implicate mii de fotografii.
Trecem în revistă întâi dotările, cu un senzor de 12.2 megapixeli în spate, cu tehnologie Dual Pixel şi focalizare automată, dar şi deschidere F/1.8. Avem pixeli de 1.4 microni, telemetru laser, PDAF, stabilizare optică şi electronică combinate printr-o tehnologie specială Google, dar şi filmare 4K la 30 FPS. Toate vin la pachet cu un blitz dual LED, iar pentru selfie-uri avem o cameră frontală de 8 MP, cu pixeli de 1.4 microni şi deschidere F/2.4.
Aplicaţia Camera porneşte destul de rapid, iar focalizarea este la rândul său incredibil de rapidă şi spun asta din postura unei persoane impresionate de rapiditatea focalizării de pe telefoanele Samsung. Fotografierea se realizează super rapid, iar zoomul e fluid. Opţiunile camerei includ balans de alb, grila, Motion Photo, HDR+ şi HDR+ Enhanced, care face fotografiile să aibă culori mai vii, dar implică şi o procesare puţin mai lungă.
Mai avem şi Slow Motion, Panorama, Photo Sphere, Portrait (atât cu camera din spate, cât şi cu cea din faţă), plus funcţia Face Beauty. Remarc lipsa opţiunilor de shutter, ISO, metering şi focus, iar pentru expunere avem acel slider lateral măcar. Trecem la galerie, menţionând din start că avem o focalizarea super rapidă, indiferent de situaţie, de mişcare, de vreme sau de condiţii.
Prim planurile se realizează foarte de aproape, astfel că putem apropia camera foarte mult de subiecţi, lucru pe care nu l-am reuşit cu prea multe telefoane de-a lungul timpului, mai ales cu cele dual camera. O distanţă focală excelentă deci. Textura obiectelor şi subiecţilor umani arată perfect, iar captura Portrait este pur şi simplu perfectă, atât cu camera principală, cât şi cu cea frontală.
Cantitatea de blur este ideală pentru a scoate în evidenţă faţa persoanei la captura selfie şi chiar iese în evidenţă cu mult chiar şi faţă de telefoanele cu cameră duală frontală. Ochii sunt reprezentaţi excelent, iar tonalitatea pielii este excelentă, realistă, convingătoare. Revenind la camera principala, atunci când am dat zoom in am prins nişte detalii nu chiar rele, mai ales pentru o rezoluţie aşa scăzută.
Suntem la nivel de Galaxy Note 8 şi iPhone X cu detaliile aş zice. Pentru o zi cu nori, captura a fost destul de bine iluminată şi culorile bine reprezentate. Am remarcat că nu există prea multă variaţie de dynamic range, care să pună totuşi serios la treabă camera, deci nu am alternat între soare şi nori. HDR-ul s-a comportat bine în condițiile date, fiind pus la muncă AI-ul şi procesarea Google.
Contrastul este perfect reprezentat. Am remarcat că nuanţele de albastru şi roşu arată foarte bine, doar că acel verde prins la muşchiul ce s-a insinuat printre dale nu e prea convingător, părând aproape... "radioactiv". Cert e că e imposibil să faci o poză proastă cu Pixel 2 XL ziua, pe vânt, pe ploaie, pe nori sau pe soare. Panorama e generoasă la 16.384 x 2068 pixeli şi nu curbează prea mult imaginea.
Înţeleg de ce DxOMark a apreciat aşa mult această cameră şi pe bună dreptate. Singurul neajuns e că la zoom se pierd detalii mai mult decât la Note 8 sau Xperia XZ1 şi poate nuanţa de verde nu e realistă. În rest Google Pixel 2 XL se bate de la egal cu Note 8, are un mod Portrait fantastic şi e clar peste Pixel XL. Sincer nu credeam să îmi placă aşa mult conceptul de Bokeh/Portrait cu camera din faţă, dar am realizat că te poţi reîndrăgosti de imaginea ta, de vanitate şi de selfie-uri dacă îl tot foloseşti. Foarte bun pentru vanitate... şi Snapchat.
Simt că acesta este maximul care poate fi extras dintr-un senzor de 12 MP în deceniul actual şi nu cred că se va mai avansa mult la această rezoluţie. În condiţii low light iluminarea a fost perfectă, fără a fi cu nimic sub un telefon cu deschidere F/1.6 precum LG V30 sau Huawei Mate 10 Pro. Nivelul de galben e OPK calibrat, totul e luminos ca ziua aproape, dar unele dintre halourile luminilor stradale iniţiale au fost cam lungi.
Blitzul cumva a denaturat captura acelui hidrant şi deşi a iluminat fără cusur tot, a şi băgat nişte albastru în ecuaţie. Iarăşi arată bine detaliile, zoomul este OK şi acesta este unul dintre cele mai bune telefoane dacă vreţi o calibrare bună de culori noaptea, fără nuanţe băgate din burtă. Galbenul e galben, roşul e roşu şi umbrele şi contrastele din spatele clădirilor mari, unde lumina întâlneşte umbra naturală impusă de înălţimea clădirii sunt excelent reprezentate.
E unul din puţinele cazuri când camera vede mai mult decât ochiul tău noaptea. Aici e clar Pixel 2 XL peste iPhone 8 Plus, Pixel XL, dar e la egalitate cu Galaxy Note 8 şi iPhone X. Este şi mult peste LG G6 şi Huawei P10.
Trecând la captura video, recunosc că am fost şocat de lipsa filmării 4K la 60 FPS. Am filmat în format MP4, Full HD la 30 FPS şi 22 Mbps. Expunerea s-a schimbat rapid, dar eficient şi subtil, dar din păcate la zoom s-a arătat că rezoluţia de 12 MP nu prinde prea mulţi pixeli. Iarăşi zic că verdele putea fi mai realist, o mică obsesie a mea, de vreme ce am mai fost nemulţumit de-a lungul timpului şi de verdele prins cu Huawei P10 Plus sau Xiaomi Mi 5. Eu aş vrea că verdele să se vadă gen "masa de biliard", nu "verde fosforescent", pentru că ştiu exact ce am avut în faţa ochilor la poze şi video.
Stabilizarea video a fost excelentă, la nivel de Galaxy Note 8 şi nu chiar departe de Xperia XZ1, ceea ce e un compliment. Cert e că stabilizează mai bine decât iPhone X şi 99.9% dintre telefoanele cu cameră duală, cunoscute pentru problemele lor cu stabilizarea. Nu avem flicker şi refocalizare, captura 4K arată perfect, la claritate, culori, detalii, expunere, contrast.
Păcat că era o zi cu mulţi nori, altfel simt că scoteam nişte super video-uri aici, memorabile. Slow motion-urile sunt la fel de convingătoare ca pe cele mai noi iPhone-uri, iar camera se descurcă şi cu obiectele aflate în mişcare. Panning-ul se face perfect, fără vreun motion blur, iar filmarea selfie e destul de bună să ajungă în vloguri.
Cu toate acestea parcă Xperia XZ1 filmează mai bine cu camera frontală. Nuanţele de roşu şi albastru arată bine, iar captura video la 60 FPS a adus şi un bitrate de 33 Mbps, doar că detaliile ierbii, gazonului au fost slabe în acea filmare. Am apreciat microfonul, pentru surprinderea conversaţiilor celor din jur, inclusiv un moş enervant în zona de food trucks din IOR sau o muzică generică în fundal.
Ce trebuie reţinut e că Pixel 2 XL filmează ca un campion, dar nu este campionul absolut totuşi. E sub Xperia XZ1, egal cu Galaxy Note 8 şi iPhone X, dar şi peste orice telefon Huawei testat de mine. Acestea pot fi spuse legat de filmarea pe timp de zi.
Trecem acum la filmarea pe timp de noapte. Ca de obicei, aici este călcâiul lui Ahile pentru multe telefoane. Avem ceva flicker, artefacte albastre, un zoom care nu impresionează, dar măcar totul este foarte, foarte luminos. Panning şi object tracking-ul sunt la cel mai înalt nivel şi culorile au arătat bine, aproape de standardul sRGB.
Stabilizarea a rămas excelentă, ca şi ziua, iar claritatea a fost perfectă. În mod inedit ce am zis mai sus de zoom nu se mă aplică la al doilea clip pe care l-am realizat noaptea, unde zoomul a dat rezultate mai bune, au dispărut şi artefactele şi alte probleme. Acel clip 2 e egal cu orice alt telefon de pe piaţă, indiferent de pretenţii. Note 8, Xperia XZ1, orice iPhone, Huawei, Galaxy S8 şi altele de gen pot fi bătute lejer de Pixel 2 XL la filmare nocturnă.
E clar peste ASUS ZenFone 4 şi mult peste Pixel XL şi spun asta pentru că am vizionat capturile cu acel model şi se pare că l-am depăşit. Pixel XL prindea un fel de ceaţă nocturnă, fie asociata iernii, fie pur şi simplu opticii telefonului. Cert e că Pixel 2 XL nu mai are probleme de gen şi performează la filmare, fără să te facă să regreţi că n-ai un flagship Xperia. Păcat că nu filmează 4K la 60 FPS totuşi...
Disponibilitate
Prețuri actualizate
