În vreme ce lunar primim informaţii despre proiecte 6G desfăşurate în China, Coreea de Sud şi alte State, Europa pare a stagna la capitolul evoluţie 5G şi România la fel. Proiectul de Lege 5G îşi începea parcursul în vara lui 2020, cu o dezbatere, primea observaţii ale Ministerului de Justiţie în octombrie 2020, iar după 6 luni de pauză apărea într-o versiune cu mici adăugiri, fără modificări majore. Un studiu recent Audytel a arătat şi că adoptarea Legii 5G în formă actuală ar costa industria telecom din România între 2.7 şi 4.2 miliarde de euro în următorul deceniu. Astăzi analizăm legea în perspectiva europeană, în concordanţă cu reglementările UE.
Proiectul de Lege 5G/Proiectul pentru legea telecomunicaţiilor este dezbătut în această perioadă în Parlament, iar el ar trebui să obţină aprobarea UE înainte de adoptare, conform directivei TRIS.
Stadiul actual al proiectului de lege 5G din România
La începutul lunii mai Ministrul Economiei, Claudiu Năsui a solicitat amânarea dezbaterii în Parlament a propunerii legislative pentru reglementarea 5G. Pe 15 aprilie Executivul aprobase un proiect de lege în această privinţă. Premierul Florin Cîțu a anunţat pe 10 mai 2021 că proiectul de lege 5G va merge în procedura de urgenţă şi raportul ar trebui să ajungă în această săptămână la Camera Deputaţilor, apoi la Senat. În continuare proiectul rămâne lipsit de specificaţii tehnice, criterii clare de selecţie a companiilor şi o aliniere la reglementări europene şi directive precum TRIS. Textul pe zona tehnică e vag, iar ANCOM nu are atribuţiile clar detaliate şi nici Ministerul Transporturilor sau cel nou al Digitalizării.
Ce presupune directiva TRIS?
Această directivă promovează buna funcţionare a pieţei interne, care implică asigurarea de transparență cu privire la iniţiativele naţionale având ca scop stabilirea reglementărilor tehnice. Aprobarea presupune că, timp de 3 luni, proiectul de lege să aştepte avizul UE, înainte să fie adoptat. Asta are sens logic, pentru că toate statele membre UE să fie aliniate după acelaşi set de reglementări.
TRIS este Single Market Transparency Directive, o directivă UE pentru transparența pieţei unitare europene. Ea are rolul de a împiedica punerea unor bariere de reglementare pe pieţele interne pentru produse şi servicii legate de societatea informaţională. În perioada de 3 luni de analiză a unui proiect de genul, ţările partenere pot emite sugestii şi modificări pentru proiectele respective. Acest mecanism este gândit pentru a nu bloca piaţa liberă de produse şi servicii europene, care trebuie să circule liber între statele membre.
Imaginaţi-vă o situaţie în care serviciile 5G sunt disponibile în ţările vecine şi la noi nu, cauzând un blocaj la nivel de servicii şi produse legate de 5G. Comisia Europeană poate bloca un draft pe o perioadă de 12 până la 18 luni dacă armonizarea unor reglementări UE în acelaşi segment se afla în curs.
Consecinţele necooperării României cu UE
Ce consecinţe ar putea avea pentru ţara noastră lipsa de cooperare cu UE? Comisia UE ar putea alege să dea în judecată statul român pentru neconformitate. Guvernul României ar putea promova acest proiect de lege fără a respecta normele UE, contribuind la scăderea credibilităţii ţării noastre în Uniunea Europeană, afectând proiecte viitoare. În plus ar afecta şi implementarea 5G şi proiecte de finanţare din partea UE.
Mai jos aveţi o enumerare a ţărilor care au transmis spre consultare şi aprobarea proiectele de lege a telecomunicaţiilor (ataşament TRIS DG GROW member states). Majoritatea ţărilor din UE au prezentat proiectul de lege în domeniul telecomunicaţiilor către comisia UE (DG Growth - departamentul comisiei responsabil de reglementarea şi standardizarea pieţei unice europene). Organismul verifică alinierea la directiva TRIS, inclusiv pentru ţările care nu au inclus cerinţe tehnice în proiectele de lege telecom, cum e cazul Franţei, Belgiei, Estoniei.
România trebuie să ţină cont şi de reglementările şi direcţia statelor membre UE, în demersurile sale legislative pentru implementarea unor servicii care îi vor redefini economia în următorul deceniu. Proiectul de Lege 5G şi implementarea 5G vor avea ramificaţii în agricultură, infrastructură, industrie, medicină, urbanism şi evident comunicaţii. Aşa cum România pierde uneori contracte cu constructori auto sau potenţiali parteneri din cauza lipsei de autostrăzi, la fel şi întârzierea creării de autostrăzi digitale corect reglementate pe o piaţă concurenţială ar putea descuraja companiile din a desfăşura proiecte la noi. România bate pasul pe loc de 2 ani, cu amânări succesive de licitaţii 5G şi implementarea de echipamente 5G.
