Un comunicat de presă foarte interesant a ajuns azi la adresa redacției. Se pare că ANCOM, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și SpaceX, compania lui Elon Musk, a realizat un test inovator pentru a verifica modul în care sateliții non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink interacționează cu sateliții geostaționari (GSO). Scopul acestui test este de a demonstra că sistemele NGSO pot funcționa fără a provoca interferențe inacceptabile în rețelele GSO, chiar și atunci când se aplică limite relaxate pentru densitatea fluxului de putere (abreviat EPFD). Mai jos am detalii.
Testul a fost realizat în premieră în România în perioada 23-24 iulie 2024 și a implicat instalarea de echipamente specifice. Echipa de testare a urmărit să demonstreze că rețeaua Starlink poate îndeplini criteriile de protecție stabilite pentru legăturile satelitare, chiar și cu limite EPFD depășite temporar, ceea ce ar permite, pe termen lung, creșterea capacității rețelelor NGSO fără a afecta performanța rețelelor GSO.
Producătorii subliniază că acest test ar putea facilita adoptarea unui cadru de reglementare care să asigure atât protecția sistemelor existente, cât și utilizarea eficientă a resurselor de spectru și a orbitelor satelitare. Datele obținute în urma operațiunii vor fi analizate și prezentate organismelor europene și internaționale pentru a contribui la actualizarea reglementărilor din domeniul comunicațiilor.
În cadrul aceluiași test, Ministerul Apărării Naționale a pus la dispoziție date privind legăturile de comunicații sensibile din banda Ku. SpaceX a realizat simulări computerizate pentru a determina parametrii operaționali necesari, precum numărul de fascicule utilizate și densitatea fluxului de putere la receptor. Rezultatele vor fi partajate transparent între părțile implicate, iar ANCOM va prezenta aceste date în cadrul întâlnirilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), susținând îmbunătățirea reglementărilor la nivel global.
Acest demers vine în contextul în care ANCOM și România se implică activ în revizuirea limitelor EPFD, convenite inițial în urmă cu 25 de ani. Evident, ele nu mai corespund nevoilor actuale. Actualele limite sunt bazate pe modele teoretice și nu au fost testate cu sisteme non-geostaționare operaționale.
Părțile implicate consideră că ajustarea acestor limite va permite o coexistență mai eficientă între sateliții geostaționari și non-geostaționari. Acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital și va asigura o conectivitate mai bună atât la nivel național, cât și international.