Să ridice mâna persoana care nu a comandat niciodată mâncare acasă! Cine nu a comandat niciodată pizza, mâncare chinezească, shaorma şi mai nou chiar şi hamburgeri? Parcă de o viaţă avem obiceiul de a face acest lucru, fie pentru că ne e lene să gătim sau pur şi simplu avem prea mulţi invitaţi pentru a îi omeni pe toţi doar cu chipsuri. Hai să vedem totuşi de unde a pornit "food ordering-ul" şi cum stăm cu acest obicei în România.
În mod neoficial Domino's, celebrul lanţ de pizzerii din SUA ar fi oferit în premieră acest serviciu de comandă de mâncare încă din 1994, dar există persoane care afirmă că Pizza Hut ar fi avut de fapt premiera în 1994. Adevărul e că de obicei, undeva la mijloc. Dacă ne întoarcem totuşi un pic mai mult în timp găsim în 1989 un serviciu numit Peapod, pionierii rezervării online de alimente şi a livrării lor după o astfel de comandă.
În ianuarie 1994 se puneau bazele lui "PizzaNet", serviciul digital de comenzi de la Pizza Hut, care acceptă prima comandă online de mâncare gătită făcută vreodată: o pizza mare, cu salam pepperoni, ciuperci şi extra brânză. În 1998 se lansa Kozmo, un serviciu online de livrări de alimente diverse, iar în 1999 apărea SeamlessWeb, care oferă infrastructura pentru ca restaurantele să ofere comenzi online, dar şi serviciile de catering.
În 2001 pizzeria Papa John's îşi făcea şi ea simţită prezenţa prin comenzi online, iar în 2004 se lansa GrubHub, un restaurant axat pe comenzi online şi care dorea să scape de meniurile din hârtie. AmazonFresh sosea în 2007, cu livrări de alimente pentru cei din zona Seattle şi în faza de beta testign, ulterior un serviciu mai complex.
Pizza Hut intra în zona aplicaţiilor de mobil, cu o aplicaţie gratuită pentru iPhone, care oferă şi jocuri pentru a vă ţine ocupat în vreme ce aşteptaţi să vină păpica. Se trecea şi la clasa superioară prin Cavar, o aplicaţie ce livra mâncare de la restaurante de 4+ stele conform recenziilor de pe Yelp şi asta în 2012. AmazonFresh se extindea în Los Angeles în 2013, iar Uber începea să livreze mâncare în Barcelona anul trecut în februarie.
Piaţa de comenzi online exploda în India în acest an, valorând peste 48 de miliarde de dolari. Acum că avem timeline-ul pus la punct, o să vă prezint şi amintirile mele legate de evoluţia acestui tip de comenzi la noi. Dacă nu mă înşel cred că Dristor Kebap a inaugurat comenzile de shaorma, cu Dinesh la mică distanţă, cel puţin în Bucureşti.
Domino's a intrat în România de 2, maxim 3 ani, iar Pizza Hut operează deja de mulţi ani, cred că nu aş greşi dacă aş spune chiar un deceniu. McDonald's are un an sau maxim 2 de când livrează, dar din câte ştiu doar în nordul capitalei şi mai degrabă la birouri. Există şi soluţii intermediare, care găzduiesc mai multe restaurante în oferta lor, precum platforma foodpanda.ro spre exemplu.
De când burgerii au devenit mâncarea preferată a romanului, există şi multe locuri care livrează. Spre exemplu Old Brick Pub din Lacul Tei livrează hamburgeri şi unii chiar buni, conform colegului Alex. Cred că livrează şi numele mari ca Burger Bar spre exemplu. Şi nu va cramponaţi de ora 22:00 a polonezilor de la Dominium/Gusto, sau 23:00 de la Domino's.
Există şi Gambino's Pizza, care livrează toată noaptea, fără probleme. La modă sunt şi aplicaţiile dedicate livrărilor, toate marile pizzerii şi shaormerii având aplicaţii dedicate. În România afacerea merge de minune, comenzile pe platforma foodpanda.ro dublându-se în semestrul întâi al acestui an faţă de anul trecut.
Campaniile de marketing din timpul verii şi probabil în special cele ce aduceau şi berea la meciurile de la EURO au contribuit la salt. Bucureştenii au făcut cele mai multe comenzi de mâncare, cu o valoare medie de 63 de lei, urmaţi de braşoveni, cu 57 de lei şi clujeni cu 53 de lei. În primele 6 luni ale anului cele mai multe comaenzi au venit între orele 12:30 şi 13:00 pentru masa de prânz, respectiv între 19:30 şi 20:00 pentru cină.
Prânzul a avut bonuri cam cu 20% mai mari faţă de cină, semn că românul mănâncă mai bogat la prânz sau împarte masa cu colegii de muncă. Spuneam mai sus de aplicaţii şi nu neapărat de cele asociate strict restaurantelor... Ei bine îmi vine în minte aplicaţia hipMenu, care permite realizarea de comenzi de mâncare în Cluj Napoca, Timişoara şi Oradea.
Softul oferă un meniu de livrări, opţiunea de ridicare din restaurant sau chiar şi browsing de opţiuni pentru a ieşi în oraş. Meniul de comenzi e bine organizat şi poate include şi multiple persoane, cu preferinţe clar delimitate. Mai puteţi comanda şi de pe Eu Ce Mănânc? cu delimitări în pizza şi paste, meniul zilei, italian, fast food, turcesc, mexican şi altele.
Foodpanda rămâne totuşi serviciul cu cele mai multe restaurante incluse şi de asemenea şi cele mai rare şi cu mâncare “high end” chiar. Aplicaţia e disponibilă în 30 de ţări şi are parteneri oficiali de top precum Subway sau Pizza Hut. Sunt incluse şi promoţii şi puteţi comanda chiar şi sushi. Vreimancare e o altă aplicaţie de food ordering, cu o interfaţă ceva mai simpluță şi pragmatică, precum un checkout de magazin online să zicem.
Am remarcat şi o tendinţă de a primi reduceri atunci când comanzi online/prin aplicaţie versus telefonic, pentru a îndemna oamenii să treacă la noul sistem. Evident exista şi posibilitatea de a găti dacă aveţi timp, folosind aplicaţii cu reţete precum cele de mai jos.
Dacă aţi trecut la nivelul următor, spre Master Chef, atunci există aplicaţia Paprika (iOS / Android), cu care salvaţi în cloud propriile reţete (disponibilă pe iOS, Android şi Windows), iar reţetele pot fi salvate, importate, partajate şi printate. Şi ingredientele vor fi sortate automat, în funcţie de organizarea lor în magazine. Ştiu că v-am făcut pofta deja şi probabil sunteţi cu un deget deja pe aplicaţie/telefon/browser pentru a comandă ceva bun.
E interesant că deserturile sunt probabil cele mai neglijate aici, ca şi restaurantele bio/eco/Salad Box/FruFru. Poate nişa va creşte pe viitor şi vom putea comanda clătite şi tiramisu de la o cofetărie exclusiv online. Vă aştept în secţiunea de comentarii cu cele mai inedite păţanii legate de livrare de mâncare acasă. Cu toţii avem una...