La începutul lunii martie OnePlus a anunţat un nou partener care îşi va aduce tehnologiile pe telefoanele sale. E vorba despre Hasselblad, compania suedeză care a pus o cameră pe lună, în cadrul misiunii Apollo de aselenizare. Parteneriatul este unul pe 3 ani, iar Hasselblad a mai intrat în zona mobile printr-o colaborare cu Motorola cu câţiva ani în urmă, când a creat un modul pentru telefoanele Moto Z. În acest editorial veţi afla mai multe despre Hasselblad, istoria sa şi ce face acest brand special.
Parteneriate
Înainte de toate vă reamintesc că mâine, pe 23 martie are loc evenimentul de lansare a noilor telefoane, OnePlus 9 şi OnePlus 9 Pro. Începe la ora 16:00, ora României. OnePlus, deşi a fost apreciată mereu pentru performanţă, design, software şi iniţial şi pentru preţuri nu a stabilit recorduri când vine vorba de calitatea camerei.
Acum vrea să schimbe acest lucru, prin parteneriatul cu Hasselblad. Cele două companii vor cheltui 150 de milioane de dolari pe parcursul parteneriatului de 3 ani pentru a avansa camerele de pe telefoanele OnePlus. 4 laboratoare vor fi create pe glob pentru a dezvolta tehnologii pentru handseturile OnePlus. Hasselblad mai are la activ pe lângă parteneriatul cu Motorola din 2016 şi pe cel cu DJI pentru camere adresate dronelor.
Produse
Compania se ocupă cu echipament fotografic şi tehnologii foto, dar şi componente ale camerelor. Miezul afacerii sale este segmentul "medium format camera", dar suedezii produc şi scannere avansate. Cea mai cunoscută camera a companiei este cea Hasselblad folosită în cadrul misiunilor NASA Apollo.
Aproape toate fotografiile realizate în aceste misiuni erau livrate de camere Hasselblad modificate. În 2016 compania a lansat prima sa camera digitală compactă mirroless medium format, X1D-50c. Hasselblad produce în jur de 10.000 de camere pe an şi totul se petrece la sediul său cu 3 etaje din Suedia.
Istoric
Hasselblad a fost fondată în anul 1841 în Gothenburg, Suedia. A fost înfiinţată de către Fritz Wiktor Hasselblad, ca o companie de comerţ. Fiul lui Fritz, Arvid Viktor Hasselblad era totuşi mai interesat de fotografie şi a pornit o divizie foto a companiei. În 1877 a fost creat primul sediu al companiei, folosit pană în 2002. Istoricul companiei se leagă şi de Kodak, Arvid Hasselblad întâlnindu-se din întâmplare cu George Eastman, fondatorul Eastman Kodak în luna de miere, în 1888. Cu această ocazie Hasselblad a bătut palma cu Kodak şi a devenit singurul distribuitor suedez al produselor sale.
Afacerea a mers aşa bine, că în 1908 Hasselblad devenea o corporaţie, Fotografiska AB. Debuta o reţea naţională de magazine şi laboratoare foto, iar managementul a trecut la Karl Erik, fiul lui Arvid. Karl Erik îşi pregătea deja succesorul, pe Victor trimiţându-l să studieze optică şi camerele în Dresda, Germania, centrul mondial opticii, de unde îşi trage seva şi Leica. Au urmat dispute cu familia, iar Victor a părăsit afacerea în 1937, pornind propriul laborator foto şi magazin.
În Al Doilea Război Mondial a capturat un avion german şi a preluat echipamentele foto de acolo, trimiţându-le la Victor Hasselblad pentru a le copia. Astfel apărea un atelier de camere în Gothenburg în aprilie 1940, iar în 1941 avea deja peste 20 de angajaţi. Hasselblad a produs între 1941 şi 1945 un număr de 342 de camere pentru aviaţia suedeză.
În 1942 murea Karl Erik Hasselblad, iar Victor prelua controlul asupra întregului business. Pe lângă camere, pe durata conflictului Hasselblad a produs şi ceasuri şi componente pentru ele.
După război a continuat producţia de ceasuri, dar Hasselblad a realizat şi proiectoare şi componente pentru automobilele Saab. Victor a început să aibă ambiţii apoi cu privire la camere pentru civili. Primele designuri apăreau în 1945-1946 şi implicau modele din lemn, numit Rossex. În 1948 apărea o cameră numită 1600 F, cu design complex. Au urmat anii '50, cu modele experimentale, iar în 1954 apărea o cameră Super Wide Angle cu o lentilă Zeiss de 38 mm la bord. Variante derivate din acest model s-au vândut decenii după aceea.
Afacerile au mers bine, iar în 1962 NASA a început să folosească camere pe zborurile sale. Prima a fost 500 EL, customizată de americani. NASA a ales firma suedeză pentru că avea obiective interschimbabile pe camerele sale şi camerele erau uşor de modificat şi utilizat în condiţii înghesuite, specifice unei navete. Misiunea Apollo 11 de aselenizare a folosit o cameră Hasselblad EL Data Camera, cu un obiectiv Zeiss 5.6/6 Biogon.
În 1966, Hasselblad a renunţat la magazine şi consumabile foto, vânzând acea ramură spre Kodak. În 1976 Victor Hasselblad a vândut compania către o firmă de investiţii suedeză, Sfvean AB, iar în 1977 apăreau primele camere din Seria 2000, cu automatizarea reglării de expunere. În 1984 compania se lista la bursă, iar în 1991 seria 200 de camere cu obiective automate focal plane a debutat.
În 1996 firma era vândută din nou, către UBS, Cinven şi directori Hasselblad. În 1998 Hasselblad vindea camerele Xpan, realizate în colaborare cu Fujifilm, iar în 2002 a lansat H-System, redenumind ceea ce fusese până atunci V-System. Se renunţa la formatul pătrat negativ şi se trecea la film de 6 x 4.5 cm şi o nouă serie de obiective.
În următoarele decenii au urmat achiziţii de către firma Shriro din China (2003) şi Ventizz (2011), în vreme ce în 2015 producătorul de drone DJI cumpăra procente din acţiunile companiei, urmând ca în 2017 să ia pachetul majoritar. Cu o istorie zbuciumată şi amplă, Hasselblad e acum în era modernă, implicându-se în zona smartphone şi cea a dronelor. Să vedem ce va reuşi să ne ofere alături de OnePlus.
Trivia: coperta albumului Beatles "Abbey Road" este o fotografie realizată cu o cameră Hasselblad 500C, cu un obiectiv Distagon 50 mm F/4. A fost realizată de fotograful Iain Stewart Macmillan.
