2020 va fi anul intrării în consumul de masă a conectivităţii 5G. Testele au început deja şi acum un an eram la Paris cu Orange pentru a vedea aplicaţiile tehnologiei chiar de la firma mamă Orange. Acum lucrurile au început să se mişte şi pe plan local. În vară aveam teste 5G la UNTOLD, cu transmisii live spre căşti VR de pe scena festivalului, iar în noiembrie Orange a lansat servicii 5G în 3 mari oraşe din România, alături de abonamente şi primul telefon 5G din oferta sa. Am testat acest Samsung Galaxy S10 5G şi serviciile 5G din Bucureşti în cadrul Orange Smartphone Tester împreună cu Samsung Galaxy Active 2 LTE şi ne-am format câteva impresii detaliate mai jos.
Ce este 5G?
5G este generaţia a cincea de tehnologie a reţelelor celulare fără fir şi succesoarea lui 4G. Teoretic atinge 20 Gbps în condiţii de laborator, dar la nivel de utilizator ar trebui să ajungă la 1 Gbps, sau chiar 2 Gbps la download. Noi am ajuns la 1 Gbps la lansarea de la sediul Orange din noiembrie la un test local. Implementarea internaţională a început deja şi Coreea de Sud este cea mai avansată, cu 5 milioane de utilizatori de servicii 5G. Şi mai toţi au Galaxy S10 5G pentru acest scop.
Şi China vine tare din spate, în vreme ce SUA încă face teste. O primă etapă întâlnită la clădirile de birouri este utilizarea de huburi per etaj/clădire/încăpere, un soi de MiFi care oferă semnal 5G în acea zonă. 5G-ul a pornit la drum împărţit în 3, amintind de epoca lui 4G de la început, cu LTE şi WiMAX. Iată cele 3 tipuri:
- 5G Millimeter Wave: varianta cea mai rapidă, care chiar ajunge la 1 sau 2 Gbps, dar poate urca și până la 20 Gbps în condiții de laborator, are o acoperire mai mică, deci e nevoie de mai multe antene. Benzile mmWave 5G sunt cele între 24 GHz și 100 GHz, iar tehnologia aceasta are dificultăți în a trece prin pereţi şi ferestre, deci acoperirea la interior e limitată
- 5G Mid Band: cea mai răspândită, cu peste 20 de reţele pe glob. Vitezele în banda de 100 MHz sunt între 100 şi 400 Mbps, iar uneori ajung şi la 1 Gbps. Frecvenţele sunt între 2.4 GHz şi 4.2 GHz, iar Sprint şi China Mobile folosesc spectrul de 2.5 GHz. Sunt şi operatori care preferă frecvențe între 3.3 şi 4.2 GHz. Acoperirea este mai bună aici şi implementarea de la 4G se face simplu: doar faci upgrade la staţiile şi antenele existente, deci costurile sunt mai mici.
- 5G Low Band: e un fel de 4G mai avansat. T-Mobile şi AT&T au lansat asta în SUA recent. Vitezele sunt mici, chiar şi de doar 25 Mbps, dar a fost promisă o îmbunătăţire.
Legat de ping, media de latenţă a 5G-ului este de 25-35 milisecunde în 2019, dar atunci când eşti în raza vizuală cu antenă ajunge şi la 8-12 ms. Un secret al companiilor telecom este că adaugă antene/servere EDGE lângă cele 5G pentru a scădea această latență. Până la 1 milisecundă mai avem de aşteptat, iar ea va fi posibilă doar în spectrul Millimeter Wave.
Reţineţi şi că termenul comun acceptat pentru 5G şi standardul definit de autoritatea 3GPP este 5G New Radio. Este interfaţa aeriană pentru 5G, studiată din 2015 încoace. S-au mai încercat şi 5GTF şi 5G-SIG, dar nu au fost aprobate la nivel global, ci doar de test. În zona Internet of Things se va folosi o variantă derivată, un soi de LTE-M.
Cum stăm în România cu 5G la Orange?
Trebuie spus că reţeaua Orange este disponibilă în acest moment doar în anumite zone din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Este cea mai extinsă reţea 5G în cele 3 oraşe. Reţeaua Orange 5G este disponibilă doar abonaţilor Orange care optează pentru un abonament 5G. Un exemplu de astfel de abonament este Orange ME Start 25 (singurul disponibil acum). Plătiţi 25 de euro pe lună şi primiţi Internet nelimitat 5G, cu promisiunea că va funcţiona mereu la viteză maximă, fără limitări când treci de un anumit prag. Sunt incluşi şi 9.33 GB în roaming SEE, apeluri de voce şi SMS-uri nelimitate naţional şi în roaming SEE. Pe de altă parte, Orange se folosește în acest moment de benzile deja adjudecate pentru a oferi conectivitate 5G și este în așteptare privind licitația de anul viitor:
„ANCOM va pune la dispoziţia operatorilor interesaţi spectrul disponibil în benzile 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. În banda de 700 MHz este disponibilă o cantitate de 2 x 30 MHz (FDD) şi 1 x 15 MHz (SDL), în banda de 800 MHz - 2 x 5 MHz (FDD), în banda de 1500 MHz - 1 x 40 MHz (SDL) iar în banda de 2600 MHz - 2 x 40 MHz (FDD).”
Cum stăm cu fizica şi sănătatea:
În ce spectru de fecvențe lucrează 5G? Frecvenţele spectrului sunt împărţite în benzi, adică o serie de frecvențe din spectru între două limite. Frecvenţa este o măsură a numărului de repetări ale unui fenomen periodic într-o unitate de timp. Frecvenţele din anumite benzi sunt utilizate pentru emisia de semnal radio, TV şi telecom.
Sunt emise unde electromagnetice de către relee şi semnalul este recepţionat de antenele telefonului mobil. Undele emise aici sunt unde radio (da, similar cu cele emise de posturile de radio) şi sunt non-ionizante. Asta înseamnă că nu au suficientă energie să afecteze ADN-ul uman şi să provoace daune celulare (vedeți o imagine legat de acest aspect mai jos).
5G foloseşte frecvențe mai înalte decât reţelele 3G/ 4G, în spectrul 30 GHz - 300 GHz şi are nevoie de mai multe antene pentru a răzbate prin mediul urban, totuși, aceste antene au nevoie de mai puţină energie decât cele 4G și evident, emit mai puţină radiaţie. O partea din spectrul 5G internaţional intră în zona de "microunde". Microundele generează căldură atunci când trec prin obiecte. Totuşi la nivelul folosit de 5G efectele căldurii nu sunt dăunătoare. E atât de mic efectul că nu se constată cu termometrul o schimbare vizibilă.
Lumea se îngrijorează printre altele de acest studiu din 2018 realizat de Departamentul de Sănătate din SUA. Acesta menţionează că şobolanii masculi expuşi la doze ridicate de radiaţie din frecvențe radio au dezvoltat o tumoare canceroasă la inimă. Şobolanii respectivi au fost expuşi la radiaţii de la telefonul mobil timp de 9 ore pe zi, zilnic, 2 ani, începând dinainte de naştere. Studiul a fost început în 1999. Totuşi nici un indiciu de cancer nu a fost găsit la şobolanii femelă sau şoarecii studiaţi, iar şobolanii expuşi la radiaţie au trăit mai mult decât cei din grupul de control (cei fără radiaţii).
La finalul materialului stă scris că reţelele 5G milimmeter wave nu pot penetra mai departe de pielea umană, față de frecvenţele joase mai vechi, care penetrau până la 4 inch în corpul uman (Sursa: BBC). Legat de aspectul sănătate vă recomandăm clipul fizicianului român Cristian Presură, care vă explică detaliat și documentat, dar și pe înțelesul oricui, cum stă treaba cu 5G. Materialul îl găsiți aici.
Aplicaţii
5G-ul va fi omniprezent în vieţile noastre în următorul deceniu şi nu mă refer doar la faptul că vom putea cumpăra telefoane cu 5G şi să descărcăm jocuri rapid, să facem streaming sau să vizionăm video 4K fără buffering. 5G-ul va fi pus la treabă în agricultură, permiţând managerilor de fermă să controleze o sumedenie de senzori de umiditate, lumină, PH, dar şi stropitori de la distanţă. O implementare de gen am văzut la Crama Avincis, bazată pe cloud şi Flexible Engine.
Apoi există o aplicaţie în medicină şi sănătate. La Paris la conferinţa Orange am văzut o cabină specială medicală, cu ecran şi cameră pentru videoconferinţă cu doctorul. Când intrai în cabină ţi se lua sânge, ţi se făceau analizele pe loc, ţi se lua tensiunea, măsură glicemia, presiunea oculară, aveai şi EKG gata, plus o sumedenie de metrici. Totul fără "frică de halate" şi un doctor care primea toate datele în timp real. "Telemedicină" se numeşte şi are rolul de a asigura acces la servicii medicale şi în zonele izolate, în special cele rurale. În Franţa sunt programe pilot cu cabine de gen la malluri.
În industria auto, vom avea automobile autonome care vor circula mai eficient şi mai sigur. Vor comunica între ele şi cu o infrastructură comună pentru a se orienta în oraş, a evita accidente, ambuteiaje şi zonele cu trafic. Vom avea şi oraşe inteligente şi semaforizare inteligentă pe bază de 5G sau monitorizare mai bună a traficului, lucru vital pentru Capitala noastră blocată.
5G se va implementa şi la nivel de fabrici, pentru comunicarea rapidă între roboţii din linia de producţie, dar şi la nivelul serviciilor de intervenţie şi siguranţă. Vor fi ambulanţe şi maşini de poliţie cu 5G, acolo unde latența scăzută poate salva vieţi. Vom avea drone cu 5G care vor transmite în timp real de la faţa locului, iar Franţa testează şi un sistem de vot de acasă la alegeri prin 5G. Aplicaţiile sunt multiple şi din cele mai variate domenii.
Testele noastre
Şi iată-ne ajunşi şi la testele noastre din Bucureşti. Au fost realizate pe 4 decembrie, în zona centrală a Capitalei, dar ne-am deplasat în tot oraşul şi am avut ocazia să "cartografiem" acoperirea. Am început în faţa Muzeului Antipa, peste drum de Guvern. Precizez că am folosit la toate testele aplicaţia oficială Ookla Speedtest instalată pe un Samsung Galaxy S10 5G cu abonament Orange 5G. Primul test a fost cu setarea Multi Connection. Am atins 450 Mbps la download şi 28.1 Mbps la upload, cu un ping mulţumitor de 11 ms.
Ne-am mutat apoi pe bulevardul Lascar Catargiu, în fața sediului Orange, unde am atins 598 Mbps la download şi 37.6 Mbps la upload, cu ping de 13 ms. Lucrurile începeau să arate bine. Am trecut apoi la testul Single şi mă gândesc că aici ne-am conectat la o singură antenă/server în loc de multiple şi am ajuns la un record de 652 Mbps la download şi 36.8 Mbps la upload. Ping-ul a crescut la 18 ms şi aş pune asta pe seama faptului că eram între clădiri totuşi. Zero loss totuşi şi jitter foarte mic.
Aceasta a rămas valoarea maximă şi la încă un test în acelaşi loc am ajuns la 622 Mbps. Pentru cei care se miră că SpeedTest arata uneori 5G şi uneori 4G la testele noastre, trebuie să precizăm că reţeaua trece între 4G şi 5G pe parcursul testării, cele două completându-se una pe alta. Zona Victoriei unde am făcut primele teste e vitală pentru că include Guvernul şi foarte multe sedii de birouri şi companii.
Am mers apoi spre Piaţa Romană, într-o zonă ceva mai deschisă, o intersecție. Aici am atins 484 Mbps la download şi 17.6 Mbps la upload, pe reţeaua 5G aşa cum arată SpeedTest. E o zonă importantă pentru că acolo se află ASE-ul cu foarte mulţi studenţi, dar este şi o zonă foarte circulată.
Am luat apoi un Uber spre casă, spre zona Titan/Sălăjan şi am descoperit şi limitele de acoperire. Pe la Vitan Mall/Dristor începi să pierzi semnalul 5G şi rămâi la 262 Mbps download. Am avut o sincopă de 433 Mbps totuşi pe la Dristor, la download, dar upload-ul a fost slab în acea zonă, 0.56 Mbps şi 11.5 Mbps.
Dacă ar fi să trasez graniţele 5G-ului din centrul oraşului Bucureşti aş zice că ai acoperire la Victoriei, Piaţa Romană, Unirea, Universitate, spre Dristor şi Budapesta/Tineretului unde începe să se piardă semnalul şi ai doar 4G+.
Au urmat apoi testele de seară. Am început cu un test în faţa Magazinului Cocor, zona Unirea, la 2 paşi de Centrul Vechi unde se distrează zeci de mii de oameni în fiecare seară, mai ales turişti străini. La Cocor am ajuns la 557 Mbps la download şi 19.9 Mbps la upload, iar apoi am mers la Universitate, între Teatrul Naţional Bucureşti şi Intercontinental, unde am avut o surpriză: 648 Mbps la download şi 27.6 Mbps la upload. A doua cea mai mare viteză de download a zilei!
Au venit şi testele de noapte în zona Promenada Mall/Pipera/Aurel Vlaicu. Am început cu un test Single pe LTE cu 386 Mbps la download şi 24.6 Mbps la upload. La Multi am fost pe 5G cu 453 Mbps la download şi 27.2 Mbps la upload. Mă aşteptam la mai mult, pentru că mai e un sediu Orange în zonă şi sunt extrem de multe sedii de corporaţii şi clădiri de birouri, ce au nevoie de acoperire solidă. Toate celelalte teste pe care le mai vedeţi de la ora 23:00 încolo sunt realizate în drum spre casă, în Uber sau în zona Titan/Sălăjan/Ozana. Scorurile cu peste 100 Mbps sunt pe la Obor/Iancului, iar cele din zona Titan pică pe la 50-60 Mbps, evident doar în reţeaua 4G.
Concluzii:
Acesta este de departe cel mai complex test de teren realizat la Mobilissimo.ro. În acest moment dacă ai telefon 5G îţi pot recomanda două zone unde ai viteză maximă de download în Capitală: la Teatrul Naţional/Intercontinental şi Calea Victoriei/Lascar Catargiu. Practic, dacă ai treabă pe arterele centrale din Bucureşti, ai semnal, acoperire 5G şi viteze bune. Mă refer la zona Unirea, pe Magheru, Piaţa Romană, spre Izvor, spre Tineretului, Intercontinental, Rosetti, ASE spre Piaţa Dorobanţi, zona Aurel Vlaicu/Pipera.
În rest vitezele se apropie mai mult de 4G+. Orange trebuie să umble şi la upload totuşi, unde aş vrea să văd că spargem măcar bariera de 100 Mbps. În condiţii ideale de laborator viteza de upload ar trebui să fie de 1.25 Gbps.
Upload-ul este vital pentru cei care creează conţinut, ca mine, care lucrează cu filmări 4K şi cei care fac streaming live, pe viitor tot în 4K. Deocamdată bazele vitezelor download sunt puse bine, iar 600 Mbps, aproape 700 Mbps e OK pentru o reţea aflată în faza de test şi lansare preliminară de servicii. Urmează totuşi licitaţia de spectru (amânată din cauza temerilor de spionaj legate de China şi a presiunii partenerului strategic american), iar după va fi dat drumul la varianta completă a reţelei, cu potenţialul maxim, mai multe antene activate. Asta în 2020 şi cred că este un interes din partea Orange să fie totul gata până la EURO 2020, avem infrastructura pregătită pentru afluxul de turişti.
Zic că nu ne prinde vara fără un 5G complet pornit, cu potenţial de 1 Gbps viteză download în Centrul Bucureştiului. Latența ideală în laborator e de 4 ms şi ar fi ideal să ajungem măcar în apropierea acestei valori la mod practic. Orange România mai furnizează de la început de an şi servicii HD Voice Plus, care oferă o calitate superioară a apelurilor 4G. Scade zgomotul de fundal şi creşte claritatea. Aş prezice că odată cu 5G-ul vom trece şi la nivelul următor al acestui tip de apel şi în câţiva ani o să avem VO5G în loc de VOLTE.
Trebuie spus şi că telefonul Samsung Galaxy S10 5G şi ceasul Samsung Galaxy Watch Active 2 LTE, testate de noi la pachet sunt disponibile exclusiv la Orange România până în ianuarie 2020.
